Pentru Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV), anul care a trecut de la debutul pandemiei de COVID-19 a însemnat perioada în care au fost ajustate prioritățile comunității academice, au fost adaptate activitățile didactice, de cercetare și sociale noului context epidemiologic, au fost luate măsuri vizând contracararea efectelor propagării virusului SARS-CoV-2 la nivelul județului și regiunii de nord-est a României. Confruntată cu cel mai sumbru scenariu, USV a trebuit să ia decizii sigure și responsabile pentru studenți și propriul personal, pe de o parte, și să își asume implicarea necondiționată în a identifica și implementa soluții pentru întreaga comunitate locală și regională, pe de altă parte. Astfel, dincolo de preocuparea constantă pentru derularea unui act educațional de calitate, USV a avut o contribuție decisivă la combaterea efectelor cauzate de răspândirea virusului printr-o serie importantă de acțiuni.
În rândul acțiunilor concrete menționăm, în primul rând, implementarea unei linii complete de testare semi-automată COVID-19, care a fost transferată Spitalului Județean Suceava pentru dezvoltarea primului laborator de diagnostic COVID-19 din județ. Cadre didactice ale USV s-au implicat voluntar în munca din cadrul laboratorului și au contribuit la instruirea altor specialiști în realizarea testelor și la dezvoltarea de noi laboratoare de testare.
După acest prim pas, s-a dezvoltat un Centru de Consiliere pentru cadrele medicale (Centrul USV-Reziliență COVID), atât în context emoțional, cu asistență psihologică, cât și medical, beneficiind de implicarea unor medici voluntari din Cluj-Napoca. Universitatea „Ștefan cel Mare” și Asociația „Cygnus” Suceava au extins acest serviciu și au lansat o linie telefonică de consiliere psihologică, medicală și logistică pentru persoanele afectate de COVID-19 din județul Suceava, dar și pentru studenții USV.
Următoarea prioritate a USV a fost să contribuie la digitalizarea activității Direcției de Sănătate Publică Suceava, prin dezvoltarea unui pachet de programe software necesar populării și gestionării bazei de date cu probele și rezultatele testărilor COVID. Astfel, USV a pus la dispoziția DSP aplicația DSPSMS, pentru telefoane Android, care să asigure transmiterea automată a mesajelor cu rezultatele la teste, o aplicație pentru sistemul de operare Windows, care să asigure gestiunea bazei de date, precum și conceptul de utilizare a sistemelor de scanare a cărților de identitate folosite la alegeri (și propunerea acestuia către autorități), pentru eficientizarea sistemului de înregistrare și arhivare a informațiilor pacienților testați. În condiții de carantină, au survenit dificultăți în identificarea și monitorizarea persoanelor vulnerabile din județ, iar USV s-a alăturat Observatorului Român de Sănătate în dezvoltarea unei soluții telefonice robotizate pentru chestionarea tuturor persoanelor în vârstă și depistarea situațiilor problematice (proiect pilot pentru Suceava, Cluj, București, Dolj și Constanța).
De asemenea, cadre didactice din USV au dezvoltat o hartă interactivă online pentru autoritățile locale și locuitorii din județele Suceava și Botoșani, proiectul cartografic InfoMED oferind informații ușor accesibile, legate de grupele de vârstă vulnerabile, farmacii, cabinete ale medicilor de familie, unități medicale disponibile, distanța cea mai scurtă până la cel mai apropiat punct de interes. În cadrul USV, au fost formate echipe de voluntari și asociați pentru recondiționarea și dezvoltarea unor dispozitive medicale, pentru ventilatoare mecanice de cost scăzut. În acest sens, universitatea suceveană s-a asociat la proiectul Open Source Ventilator (OSV), promovat de o echipă internațională de cercetători ingineri. Reamintim și faptul că, alături de Camera de Comerț și Industrie Suceava, USV a oferit antreprenorilor locali consultații gratuite, axate pe gestiunea situației de criză generată de pandemia COVID-19.
La rândul lor, studenții USV s-au implicat în această situație de criză prin activități de voluntariat, coordonate de asociațiile studențești, constând în confecționarea de viziere și măști, inițierea unei campanii de sprijin pentru alți studenți aflați în situații critice sau organizarea de licitații caritabile.
Un aspect deosebit de important este acela că, deși nu are încă o facultate de medicină sau de biologie, USV a avut contribuții importante în aceste domenii specifice pentru combaterea pandemiei. Amintim aici secvențierea genomului virusului SRAS-CoV-2 și analiza filogenetică a tulpinilor circulante în România, fiind singura universitate din România care a secvențiat genomul virusului SARS-CoV-2 și instituția din România cu cele mai multe probe secvențiate și acceptate în Global Initiative on Sharing All Influenza Data (GISAID), principala bază internațională de secvențe SARS-CoV-2. Activitatea de secvențiere a fost parțial finanțată de Ministerul Educației și Cercetării prin proiectul cu numărul PN-III-P2-2.1-SOL-2020-0142, coordonat de prof. univ. dr. Mihai COVAȘĂ. Coordonarea științifică în cadrul componentelor biologică, bioinformatică și medicală este asigurată de conf. univ. dr. biolog Andrei LOBIUC, prof. univ. dr. Mihai DIMIAN și șef lucrări dr. medic Olga CĂLIMAN-STURDZA, în strânsă colaborare cu Laboratorul de diagnostic molecular și Secția de boli infecțioase ale Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, coordonate de șef lucrări dr. Roxana FILIP și dr. Monica TERTELIU. Instituții partenere în acest proiect sunt Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara (echipă coordonată de către prof. univ. dr. Cătălin MARIAN), Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara (echipă coordonată de către prof. univ. dr. Cristian OANCEA), Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Chiricuță” Cluj-Napoca (echipă coordonată de către C. S. Ovidiu BĂLĂCESCU), Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova (echipă coordonată de către prof. univ. dr. Mihai IOANA).
În perioada critică pentru sectorul medical, USV a pus la dispoziția autorităților locale cămine studențești (C5 – pentru colegii de la ISU Botoșani, C3 – pentru cadrele medicale din Suceava și împrejurimi, C2 ș.a.m.d.) și Centrul de Pregătire și Formare Continuă din Vatra Dornei pentru cazarea personalului medical, cu scopul de a proteja familiile acestora și de a bloca răspândirea comunitară a bolii. Mai mult, USV s-a îngrijit și de studenții rămași în Suceava prin asigurarea cazării și a unei mese pe zi pentru cei care s-au regăsit în situații speciale, departe de casă, încă de la începutul perioadei de decretare a stării de urgență. Nu în ultimul rând, USV s-a implicat și în montarea și punerea în funcțiune a unei instalații de dezinfectare în curtea Spitalului Județean, pentru toate autovehiculele, inclusiv ambulanțe.
Pe lângă impactul la nivel local și regional, criza sanitară a generat efecte fără precedent și la nivelul sistemului de învățământ. Drept urmare, preocuparea pentru derularea unui act educațional de calitate a continuat să reprezinte o prioritate, USV fiind printre puținele universități din România care a rămas deschisă în această perioadă și a desfășurat toate activitățile practice și examinările on-site. Eficiența acestui scenariu mixt, implementat cu respectarea strictă a măsurilor sanitare, se regăsește și în rata scăzută a infectărilor în rândul studenților și al cadrelor didactice, mult sub media orașului și a județului.
Reamintim faptul că implicarea activă a universității sucevene în susținerea comunității a fost evidențiată și înainte de criza actuală de către experții Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care au oferit Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava drept exemplu între universitățile românești de „instituție ancoră pentru o regiune, jucând un rol cheie în comunitate și în ecosistemul înconjurător, fiind clar angajată să dezvolte o agendă antreprenorială”, conform Raportului OECD Supporting Entrepreneurship and Innovation in Higher Education in Romania.
