Sala de lectură de la parterul Bibliotecii USV a găzduit joi, 22 mai 2014, Masa rotundă tematică intitulată „Principiile coșeriene în lingvistica locutorului”, organizată de prof.univ.dr. Sanda-Maria Ardeleanu, lector univ. dr. Ioana-Crina Coroi și lector univ. dr. Nicoleta Moroșan. La manifestare au participat cadre didactice universitare, membre ale Centrului de cercetare Analiza Discursului (CADISS) de la Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, studenţi, masteranzi şi doctoranzi.
Conceptul de lingvistică a locutorului (Ll) a apărut în metalimbajul ştiinţelor limbajului odată cu centrarea analizelor asupra relaţiei ferme dintre limbă/limbaj şi vorbitor (sau locutor). Această orientare în analiza limbii/limbilor a fost deseori contestată de către reprezentaţii curentului clasic în cercetarea lingvistică. Reîntorcându-se la conceptele, principiile fundamentale, dar şi la autorii consacraţi ca nume de referinţă în diverse curente şi şcoli lingvistice, organizatorele li-au propus să demonstreze că originile Ll se regăsesc în studii care stau la temelia Lingvisticii.
Eugeniu Coşeriu, savantul de origine română, întemeietor al lingvisticii integrale, oferă în textele sale, ideile care au inspirat cercetarea lingvistică în direcţia identificării relaţiei dintre limbă şi vorbitor:
- „Dacă spunem „Cel care vorbeşte este Petru”, am identificat deopotrivă nivelul individual al limbajului (Lecţii de lingvistică generală, 2000, Editura ARC, Chişinău). Trebuie amintit că, după Coşeriu, celelalte niveluri de limbaj sunt: nivelul universal şi nivelul istoric.
- La nivelul individual, limbajul ca activitate este discursul, adică actul lingvistic (sau seria de acte lingvistice conexe) al unui anumit individ într-o anumită situaţie; din punct de vedere al competenţei, el este competenţa expresivă (cunoaştere cu privire la elaborarea „discursurilor”); iar ca produs este un „text” (vorbit sau scris)” (idem, p.234)
- „… limba nu se impune” individului (cum se afirmă uneori): individul dispune de ea pentru a-şi manifesta libertatea sa expresivă. Iar această libertate este aproape nelimitată în planul textului, unde sensurile, deci nu semnificatele pot fi şi sunt totdeauna noi” (idem, p.250)
Dezbaterea unor principii ale lingvisticii coşeriene care au constituit un (posibil) punct de plecare pentru o Ll va continua cu abordarea elementelor care definesc „direcţia integrală” în lingvistică şi didactica limbilor.
CADISS îşi propune o reevaluare a stadiului cercetărilor în domeniul Analizei discursului (AD) din perspectiva Ll şi a lingviştilor deschizători de şcoli şi curente lingvistice (Saussure, Hjlemslev, Martinet, Bloomfield, Benveniste, Ducrot, Maingueneau, Houdebine, van Dyck, Barthes, Jakobson, Greimas, Peirce ş.a.)
