Nicolae R. Dărămuş e de multă vreme un nume cunoscut în România, aproape sinonim cu militantismul ecologic. După succesul înregistrat la dezbaterea prilejuită de lansarea din toamna anului trecut a cărții „Inocenții marii terori”, Nicolae R. Dărămuș își dă întâlnire de această dată cu studenții Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava pentru a dezbate „eco-fabulele” desprinse din cei câţiva ani de peregrinări cinegetice şi aventuri pescăreşti despre „semenii noştri înveşmântaţi în frunze, blănuri, solzi, pene şi chitină, adăpostiţi de ape, pământ, păduri şi cer”.
Dezbaterea organizată de Alexandria Publishing House și Alexandria Librării va avea loc în cadrul maratonului de evenimente dedicate studentilor, „Zilele si Noptile Studentesti” joi, 22 mai 2014, de la orele 12.00, la USV Book Cafe (Corpul D), cu susținerea Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Volumul Inocenții marii terori, a apărut la Alexandria Publishing House în luna octombrie 2013 și s-a bucurat de un imens succes peste tot unde a fost lansat în țară.
Ecolog, prozator, publicist, desenator şi fotograf de natură, Nicolae Dărămuș a fondat în 1994 Societatea Nordică de Ecologie TUA RES AGITUR (SENTRA), axată pe educaţia „pro natura” prin mijloacele artelor – literatură, fotografie, desen, film – şi pe activităţi de teren (preponderent pe observarea şi dezvăluirea spre public a agresării patrimoniului faunistic şi a habitatului forestier).
De asemenea, este fondator şi editor al revistei Carpaţii azi, 1996, scenarist şi co-realizator de film de televiziune. Activitatea sa publicististică (povestire, eseu, pamflet, reportaj, anchetă) cuprinde apariții în Cotidianul, Academia Caţavencu, Viaţa Medicală, Carpaţii, Aventuri la pescuit, Vânătorul şi Pescarul Român, Jurnalul Naţional, Kamikaze. A realizat expoziţii de fotografie artistică şi documentară, individuale şi de grup, în ţară şi străinătate (fotografie de faună carpatină liberă, peisaj, portret, eseu.)
În recenzia la Inocenții marii terori, Victor Teișanu afirmă: „Cartea este în esenţă o construcţie jurnalistică, alertă şi cu impact garantat la public prin aria sa problematică gravă. Punţile către cititor se înmulţesc şi prin desele inserţii literare, adevărate oaze de sensibilitate vizionară. Imaginea râurilor blasfemiate, a codrilor şi munţilor invadaţi de ,,drumuri, pensiuni, pârtii de schi, viloaie, ATV-uri, jeep-uri atotbiruitoare şi arme”, devine obsedantă şi obligă la grabnică reflecţie. Este obsesia că mediul nostru natural, recte creaţia lui Dumnezeu, înfruntă acum pericolul dispariţiei. Ne amintim că, pentru gloria şi continuitatea Romei, Cato cel Bătrîn îşi încheia toate discursurile, indiferent de tema lor, cu formula „Carhagina trebuie distrusă”. Cuvintele sale erau un îndemn la vigilenţă şi acţiune pentru romani, împotriva unui vrăjmaş care primejduia însăşi existenţa imperiului. Astăzi noi, sintetizînd invers, s-ar cuveni să repetăm zilnic un slogan defensiv : „Ţara şi planeta trebuie salvate”. Pentru că nu mai este nimic de distrus, ci doar de apărat.”
