Hărți de distribuția potențială a principalelor specii din România
IPCC a elaborat un set de proiecții pe termen scurt și mediu pentru concentrația principalelor gaze cu efect de seră (gaze cu efect de forțare radiativă). Traiectoriile emisiilor depind, în principal, de alegerile politice și economice și, prin urmare, sunt denumite RCP (Representative Concentration Pathways). Fiecare scenariu prezintă o curbă de creștere a concentrației care are ca rezultat un nivel diferit de forțare radiativă: 2,6, 4,5 sau 8,5 W.m-2. Având în vedere tendințele sociale și climatice recente, scenariul bazat pe o forțare radiativă de 2,6 W.m-2 trebuie abandonat pentru că este deja depășit.
Scenariile de emisie sunt folosite pentru a crea predicții climatice la nivel global și regional, prin intermediul unor modele de circulație. Regionalizarea predicțiilor este un proces dificil iar predicțiile variază mult de la un model la altul. Pentru modelarea distribuției arborilor, un set de 18 modele au fost combinate pentru a genera predicții optimiste, mediu sau pesimiste. Varianta optimistă este bazată pe modelul care estimează deficitul hidric cel mai mic dintre aceste 18 modele. Predicții medie reprezintă media predicțiilor celor 18 modele iar varianta pesimistă este bazată pe modelul care prezice deficitul hidric cel mai mare.
Modelul de distribuție a arborilor utilizat aici este modelul IKS, implementat în platforma ClimEssences (https://climessences.fr/). Modelul a fost supus unei calibrări extinse pe baza unui set de date foarte mare la scară europeană (date din Inventarele Forestiere Naționale din majoritatea țărilor EU, din care și România).
Modelul IKS este un model de compatibilitate bioclimatică, având scopul de a prezice prezența sau absența unei anumite specii de arbori forestiere în funcție de parametrii climatici limitativi. Estimările de prezență-absență sunt bazate pe trei indicatori: deficitul anual de apă, temperatura minimă anuală și suma anuală a gradelor-zile (suma temperaturilor zilelor peste 5ºC).
Modelul IKS este utilizat aici pentru a modela distribuția speciilor în condițiile actuale, apoi în condițiile climatice viitoare, cum ar fi cele două scenarii RCP4.5 și RCP8.5. Pentru fiecare scenariu RCP, având o variabilitate în predicțiile locale ale climatului, trei variante au fost calculate: varianta optimistă, varianta medie și pesimistă.
Alegerea modelului IKS s-a bazat pe faptul că este modelul care are performanța cea mai buna de determinare a prezenței-absenței speciilor forestiere de arbori în condițiile climatice actuale.
Hărțile prezintă 4 zone: zona de compatibilitate unde specia poate să crească în toate cele 3 variante, zone de compatibilitate pentru variantele medie și optimistă, zone de compatibilitate doar pentru varianta optimistă, și zona în care specia nu este compatibilă cu nicio variantă.
Scenariu RCP4.5
Distribuțiile sunt bazate pe date climatice viitoare, folosind media previziunilor a 18 modele climatice. Scenariul RCP4.5 este considerat un scenariu mediu, dar predicțiile pentru temperaturile medii anuale arată totuși o creștere cu 2,15ºC la orizontul anului 2070, față de temperaturile actuale.
- Brad (Abies alba)
- Brad uriaș (Abies grandis)
- Jugastru (Acer campestre)
- Jugastru de Banat (Acer monspessulanom)
- Arțar american (Acer negundo)
- Paltin de câmp (Acer platanoides)
- Paltin de munte (Acer pseudoplatanus)
- Mesteacăn (Betula pendula)
- Mesteacăn pufos (Betula pubescens)
- Carpen (Carpinus betulus)
- Castan (Castanea sativa)
- Cedrul atlantic (Cedrus atlantica)
- Sâmbovina (Celtis australis)
- Fag (Fagus sylvatica)
- Frasin de câmp (Fraxinus angustifolia)
- Frasin comun (Fraxinus excelsior)
- Larice (Larix decidua)
- Carpen negru (Ostrya carpinifolia)
- Molid (Picea abies)
- Zâmbru (Pinus cembra)
- Pin de Alep (Pinus halepensis)
- Pin negru (Pinus nigra)
- Pin silvestru (Pinus sylvestris)
- Plop tremurator (Populus tremula)
- Cireș paduret (Prunus avium)
- Duglas (Pseudotsuga menziesii)
- Cer (Quercus cerris)
- Gârnița (Quercus frainetto)
- Stejar de stâncă (Quercus ilex)
- Gorun (Quercus petraea)
- Stejar pufos (Quercus pubescens)
- Stejar pedunculat (Quercus robur)
- Salcâm (Robinia pseudoacacia)
- Salcie caprească (Salix caprea)
- Scoruș de munte (Sorbus aucuparia)
- Scoruș (Sorbus domestica)
- Tei pucios (Tilia cordata)
- Tei cu frunza mare (Tilia platyphylos)
Scenariu RCP8.5
Scenariul RCP8.5 este considerat mai dur, iar predicțiile pentru temperaturile medii anuale arată o creștere cu 3,6ºC la orizontul anului 2070.
- Brad (Abies alba)
- Brad uriaș (Abies grandis)
- Jugastru (Acer campestre)
- Jugastru de Banat (Acer monspessulanom)
- Arțar american (Acer negundo)
- Paltin de câmp (Acer platanoides)
- Paltin de munte (Acer pseudoplatanus)
- Mesteacăn (Betula pendula)
- Mesteacăn pufos (Betula pubescens)
- Carpen (Carpinus betulus)
- Castan (Castanea sativa)
- Cedrul atlantic (Cedrus atlantica)
- Sâmbovina (Celtis australis)
- Fag (Fagus sylvatica)
- Frasin de câmp (Fraxinus angustifolia)
- Frasin comun (Fraxinus excelsior)
- Larice (Larix decidua)
- Carpen negru (Ostrya carpinifolia)
- Molid (Picea abies)
- Zâmbru (Pinus cembra)
- Pin de Alep (Pinus halepensis)
- Pin negru (Pinus nigra)
- Pin silvestru (Pinus sylvestris)
- Plop tremurator (Populus tremula)
- Cireș paduret (Prunus avium)
- Duglas (Pseudotsuga menziesii)
- Cer (Quercus cerris)
- Gârnița (Quercus frainetto)
- Stejar de stâncă (Quercus ilex)
- Gorun (Quercus petraea)
- Stejar pufos (Quercus pubescens)
- Stejar pedunculat (Quercus robur)
- Salcâm (Robinia pseudoacacia)
- Salcie caprească (Salix caprea)
- Scoruș de munte (Sorbus aucuparia)
- Scoruș (Sorbus domestica)
- Tei pucios (Tilia cordata)
- Tei cu frunza mare (Tilia platyphylos)